„Mi se pare amuzant când…”
Încălzirea conversației · 5–8 minute
1 Cum începe o „prostie omenească”?
Răspunde oral. Nu există un singur răspuns corect.
Ai văzut vreodată pe cineva care a complicat o problemă foarte simplă?
Spune ce s-a întâmplat. Ce soluție mai ușoară exista?
Regula conversației: Râdem de situație, nu de persoană!
„O soluție mai simplă ar fi…”
„De ce crezi că a făcut asta?”
Sprijin lexical ilustrat
2 Cuvinte care prind viață
Atinge orice imagine pentru o explicație. În poveste, cuvintele evidențiate cu verde se pot apăsa pentru a vedea sensul lor.
Mai târziu, la lectura originalului: , , , și . În adaptare, unele denumiri au fost înlocuite cu termeni mai familiari.
Vezi întreaga planșă ilustrată de vocabular
Lectură adaptată · aproximativ 20–25 minute
3 Povestea, pe limba noastră
Adaptare liberă în limbaj contemporan după Ion Creangă. Succesiunea întâmplărilor urmează povestea originală; replicile, unele detalii și formula de încheiere sunt rescrise pentru această activitate. Citește pe roluri: narator, drumeț și personaje.
Ai nevoie de ajutor? Apasă cuvintele verzi: găsești sensul simplu, un reper vizual și un exemplu. Dacă le înțelegi deja, continuă lectura și exercițiile.
Cauți alt cuvânt? dexonline.ro · DOOM 3
Am citit și am înțeles → Merg la exercițiiScena 1 · O tragedie care încă nu s-a întâmplat
A fost odată o familie care trăia într-o casă de la țară. Mă rog, până într-o anumită zi…
Tatăl plecase , iar acasă rămăseseră , și . După ce l-a adormit pe cel mic, mama lângă . Copilul dormea și nimeni nu avea nicio problemă.
Și atunci femeia s-a uitat în sus. sobei, pe o , se afla un .
„Dacă intră pisica? Dacă sare pe poliță? Dacă sarea? Și dacă sarea cade direct peste copil?”
Femeia a început să plângă.
— Vai, copilașul meu! Ce !
a alergat .
— Ce s-a întâmplat? copilul?
— Nu, mamă! Dar uite drobul de sare! Dacă îl pisica peste copil?
— Vai! Ai dreptate!
Și au început să plângă amândouă, nenorocirea se întâmplase deja. , copilul dormea liniștit.
Tatăl a ajuns acasă și le-a ascultat povestea.
— Stați puțin! Deci pisica nu a intrat, sarea nu a căzut și copilul e bine? Voi plângeți pentru ceva ce să se întâmple?
— Exact!
— Și nu v-ați gândit să mutați sarea?
Cele două femei s-au uitat una la alta.
— Aaaa…
— Gata! Plec să văd dacă există oameni cu idei și mai . Dacă găsesc, mă întorc!
Scena 2 · Lumina transportată în coș
După un timp, bărbatul a văzut un om care ținea un , apoi alerga cu el într-o casă joasă și . Ieșea și mișcarea.
— Bună ziua! Ce faci acolo?
— Încerc să aduc lumină în casă. Pun coșul la soare, îl umplu cu lumină, apoi duc lumina . Dar nu merge!
— Tu chiar încerci să lumina soarelui într-un coș?
— Da. Cred că am un coș !
— Nu coșul e problema. Fă în perete, ca să intre lumina!
Omul a făcut , iar camera .
— ! Cum de nu m-am gândit la asta?
a plecat mai departe și și-a spus: „Unul găsit!”
Scena 3 · Carul și ușa prea
În satul următor, un un întreg în casă. Numai că acum nu putea să-l scoată pe ușă. Carul era prea mare.
— Ce faci? a întrebat .
— Încerc să scot carul. Cred că trebuie să dărâm ușa și o bucată de perete!
— Stai! De ce nu carul în ? Le scoți și îl din nou afară.
— Deci îl pot ? Și apoi ?
— Exact!
— Genial! Mi-ai salvat casa!
și-a continuat : „Doi. Să vedem ce urmează…”
Scena 4 · Nucile și furca
La următoarea casă, un om voia să pună niște în . Dar încerca să le ridice cu o ! Nucile cădeau printre .
— Ce încerci să faci?
— Vreau să ridic nucile, dar furca asta !
— Normal! E pentru , nu pentru nuci. Ai un coș?
— Am.
— Atunci pune nucile în coș și urcă-le în pod!
Omul și a terminat treaba .
— Extraordinar! Ce idee bună!
a plecat mai departe: „Al treilea!”
Scena 5 · Vaca și
Spre seară, a auzit o vacă . Un om trăgea cu toată puterea de o legată de gâtul vacii. Voia să o urce pe unei , unde ținea fânul.
— Oprește-te! Ce faci?!
— Încerc să urc vaca acolo sus. Îi e foame!
— Și nu te-ai gândit să fânul la vacă?!
— Dar dacă pierd câteva ?
— Deci preferi vacii decât să pierzi puțin fân? !
Omul a coborât fânul. Vaca și a început să mănânce.
— Mulțumesc! Mi-ai salvat vaca!
— Data viitoare încearcă să găsești cea mai simplă.
Scena 6 · Înapoi acasă!
În drum spre casă, bărbatul se gândea la toate . „ și au plâns pentru ceva ce nu s-a întâmplat. Dar pisica ar fi putut, totuși, să dărâme sarea!”
„În schimb, unul încerca lumina într-un coș, altul voia casa ca să scoată carul, unul ridica nuci cu furca, iar ultimul aproape că și-a omorât vaca pentru câteva .”
A început să râdă și s-a întors acasă.
— Te-ai întors! Ai găsit oameni cu idei mai decât noi? l-a întrebat .
— O, da! Nici nu !
Și bărbatul s-a uitat la drobul de sare.
— Dar, înainte de orice, hai să mutăm sarea de acolo!
Și- pe-o bicicletă și v-am spus povestea până la capăt!
După ce ai înțeles adaptarea · Lectură de aprofundare
Un pas spre povestea lui Ion Creangă
Cunoști deja întâmplările. Acum poți încerca un fragment din textul original, cu ajutorul imaginilor. Nu trebuie să înțelegi fiecare cuvânt pentru a recunoaște scena.
Mai întâi: spune cine are o problemă, ce încearcă să facă și ce soluție găsește drumețul. Dacă încă nu este clar, revino la scena adaptată și la cuvintele verzi.
Aceleași întâmplări, alte cuvinte · Ghid ilustrat
Imaginile te ajută în ambele lecturi. În original poți întâlni cuvinte mai vechi. Apasă pe ele pentru explicații.
În ambele texte: .
În original: „mâța” = pisica; „are să-l trântească” = îl va face să cadă.
Adaptare: coș mare.
Original: .
„deșert” = gol; „într-însul” = în el.
Adaptare: furcă pentru fân.
Original: (scris și „țăpoiu”).
„suie-le” = urcă-le.
În ambele texte: carul nu încape pe ușă.
Original: „rotar” = meșter care face roți și care; „mai strâmte” = mai înguste.
Ilustrațiile sunt repere pentru sens, nu reproduceri exacte ale obiectelor din epoca autorului. Unele detalii diferă: în adaptare, sarea este pe o poliță; în original, este „pe horn”. Nu sunt două denumiri ale aceluiași obiect.
Încearcă întâi câteva rânduri
Recunoști scena cu nucile? Citește replica drumețului din original:
— Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr și suie-le frumușel în pod; țăpoiul e pentru paie și fân, iar nu pentru nuci.
Ajutor: „într-însul” = în coș; „ie-l” = ia-l; „suie-le” = urcă-le; „frumușel” = cu grijă, fără grabă.
Spune cu vorbele tale: În ce pune omul nucile? Unde le duce? De ce nu îl ajută furca?
Ion Creangă · „Prostia omenească” — textul original
Continui cu exercițiile pe baza adaptării →
Dacă ești pregătit, continuă cu episodul ales împreună cu profesorul. Poți reveni la ghidul ilustrat oricând.
Deschide povestea originală pe Wikisource ↗Se deschide într-o filă nouă; pagina cu adaptarea și imaginile rămâne disponibilă aici. Pe Wikisource, cuvintele nu au explicațiile interactive din această activitate.
Receptarea textului · 100 de puncte
4 Ai înțeles întâmplările?
Rezolvă cele 10 cerințe. Fiecare răspuns corect valorează 10 puncte. Primești rezultatul și explicațiile după ce apeși „Verifică răspunsurile”. Poți corecta și încerca din nou.
0/100
Evaluare obiectivă: rezultatul apare după verificare.
Punctajul este numai pentru exercițiile de înțelegere. Conversația și dialogul creativ au o evaluare separată, realizată de profesor.
Conversație colaborativă · 20–25 minute
5 Dacă Ion Creangă ar scrie în 2026?
Ce „prostii omenești” ar observa în lumea noastră? Alege o situație, discută în grup și propune o soluție mai simplă.
„Prostia omenească 2.0” – ediția digitală
Nu judecăm oamenii. Observăm exagerări, alegeri neinspirate și soluții neașteptat de simple. Unele exemple sunt intenționat absurde, ca în povestea lui Creangă.
1. Drobul de sare digital
Un adolescent citește că mâine s-ar putea închide toate rețelele sociale. Se panichează și anunță toți prietenii, fără să verifice știrea.
Problema: o tragedie imaginată.
2. Lumina cărată în coș
Cineva face o captură de ecran cu simbolul Wi-Fi, convins că astfel poate lua internetul cu el și acasă.
Problema: confundă simbolul cu lucrul real.
3. Carul care nu încape
Un om cumpără un televizor uriaș. Cutia nu încape pe ușă. Vrea să demonteze ușa, în loc să desfacă ambalajul.
Problema: complică o soluție simplă.
4. Nucile ridicate cu furca
Un elev cere inteligenței artificiale să-i facă tema și copiază tot răspunsul fără să-l citească, inclusiv „Desigur! Iată tema!”.
Problema: folosește un instrument fără să gândească.
5. Vaca urcată la fân
Telefonul trebuie încărcat, dar cablul este prea scurt. Cineva vrea să mute biroul întreg lângă priză, în loc să ducă telefonul.
Problema: mută ceea ce e greu, nu ceea ce e ușor.
Lucru în echipă · 3–4 elevi
Inventați un nou personaj pentru Creangă
Discutați în limba română, apoi folosiți câmpurile de mai jos ca ciornă. Scrieți un dialog de 5–6 replici, copiați-l în documentul de lucru indicat de profesor și interpretați-l în fața clasei. Fiecare replică începe pe un rând nou.
0 replici completate
Formule care te ajută să vorbești
Mi se pare amuzant că…
Personajul a greșit când…
Eu, în locul lui, aș fi…
O soluție mai simplă ar fi…
Sunt de acord, pentru că…
Eu văd altfel situația, deoarece…
Pentru fiecare idee, spune și de ce crezi asta.
Autoevaluare: am reușit să…
Evaluarea profesorului · 100 p
Activitatea orală și dialogul sunt apreciate separat de testul automat.
| Criteriu | Puncte |
|---|---|
| Exprimare clară și inteligibilă | 20 |
| Dialog coerent (5–6 replici) | 20 |
| Participare și ascultare activă | 20 |
| Vocabular adecvat și formule de conversație | 20 |
| Explicarea problemei și a soluției către coleg | 20 |
| Total | 100 |
Reflecție · 5–7 minute
6 Ultimul cuvânt este al tău
Întrebarea de încheiere
„Putem fi inteligenți și totuși să facem lucruri prostești?”
Gândește-te la un exemplu. Răspunde în două sau trei propoziții și ascultă răspunsurile colegilor.
Râdem de situație, nu de persoană!
La apăsarea butonului PDF se deschide fereastra de imprimare a browserului: alege „Salvează ca PDF”. Răspunsurile se păstrează local în acest browser, dacă acesta permite salvarea; nu sunt trimise pe un server. Pe un dispozitiv comun, salvează-ți rezultatul și apoi șterge datele tale. Pentru tema de echipă, copiați textul în Google Docs și salvați-l în portofoliul vostru digital.
Pentru profesor · Ghid de utilizare
Scop și public
Resursă pentru elevii care învață româna ca L2 în școli cu predare în limba maghiară. Alegeți activitatea după competențele elevilor, nu doar după clasa V–XII; sprijinul de lectură poate fi mărit sau redus, iar sarcinile pot fi extinse. Nu este o simulare de examen.
La final, elevul identifică problema și soluția în episoadele citite, explică o alegere, formulează o întrebare și construiește împreună cu alții un dialog scurt. Sensurile lexicale sunt explicate în română, la apăsare.
Două ore, cu ritm flexibil
- Ora 1: conversație de pornire (5 minute), vocabular (10), lectură pe scene (25), recapitularea problemelor și soluțiilor (10).
- Ora 2: test și discutarea explicațiilor (10 minute), analogii contemporane (5), dialog în echipă și document de lucru (20), interpretare și feedback (10), reflecție (5). Dacă sunt multe echipe, continuați prezentările într-o sesiune ulterioară.
Sprijin diferențiat
- Mai mult sprijin: pregătiți 4–5 cuvinte, citiți câte o scenă, oferiți începuturi de replici și timp de pregătire în pereche. Acceptați enunțuri scurte, inteligibile.
- Mai multă autonomie: cereți justificări cu „pentru că”, o soluție alternativă și o întrebare spontană; apoi compararea unui episod cu originalul și explicarea efectului unei replici rescrise.
- Mediere: fiecare elev explică în 2–3 enunțuri unui coleg un episod sau un cuvânt, fără să reproducă tot textul. Colegul spune ce a înțeles.
Documentul de lucru și evaluarea
Câmpurile din pagină sunt o ciornă. Pentru varianta finală, profesorul oferă un document Google Docs sau un model de copiat. Butonul din pagină deschide un document nou; nu trimite automat tema profesorului. Fără acces la Docs, textul poate fi copiat într-un editor local ori păstrat prin imprimare în PDF.
Două rezultate distincte, fiecare din 100: receptarea se verifică automat (10 × 10 p); producerea, interacțiunea și explicarea către coleg sunt apreciate de profesor, cu grila din secțiunea 5. Nu se calculează automat un punctaj combinat. Profesorul observă contribuția fiecărui elev, chiar dacă documentul este de echipă.
Pentru fiecare criteriu de 20 p: 0 = nu există încă dovezi; 5 = realizare foarte limitată, cu sprijin continuu; 10 = realizare parțială; 15 = realizare în mare parte, cu sprijin ocazional; 20 = realizare clară și autonomă la nivelul urmărit. Inteligibilitatea nu presupune absența oricărei greșeli. Dați un lucru reușit și un singur pas concret de îmbunătățit.
Textul și climatul conversației
Textul este o adaptare liberă, nu o transcriere a originalului. „Poliță”, replicile despre mutarea sării și finalul cu bicicleta aparțin adaptării. Originalul este propus după adaptare, în blocul „Un pas spre povestea lui Ion Creangă”, cu un ghid ilustrat și o replică pentru prima încercare. Pentru elevii care au nevoie de mai mult sprijin, selectați un fragment scurt și sprijiniți înțelegerea; lectura integrală nu este o condiție pentru exerciții. Elevii care pot continua citesc alte episoade sau textul integral. Legătura rămâne și la subsol. Evitați folosirea titlului pentru etichetarea elevilor: discutăm decizii și situații. Un elev poate inventa un exemplu, fără să povestească o experiență personală.
Fișierul nu înregistrează vocea și nu include un agent conversațional. Salvarea locală nu este o predare a temei și nici o copie de siguranță permanentă. Pentru arhivare, folosiți documentul de lucru sau PDF-ul.